marți, 31 ianuarie 2012

Scrisoare de pe front


1917. XII.30

                        Dulcea mea Mamă, află despre mine fiul tău precum că mă aflu viu și sănătos. Care sănătate îți doresc și ție.
Dulce mamă dela mine fiul tău dar mai multa dela bunul D-zeu.
Mama dulce, te rog sa imi scrii ca nu-i nimic rau acasa ca tare rau am visat. Am visat ca m-am scos o masaua si ghince si mița din cap m-am perdut-o și mi-s tare trist că mă tem că s-au întâmplat ceva acasă. Te rog mamă dulce să faci bine să-mi scri dacă s-au întâmplat ceva să știu și eu.
            Mamă dulce am auzit că au făcut pace Rusu cu a noștrii pe 50 de ani. Dar bunul D-zeu știe fie ori ba. Dar mamă te rog nu fi năcăjită pentru nimic că acuma nu mi-s în rău loc.
            Mulțămesc lui bunul D-zeu de daru ce mi l-au dat mie.
            Vei știi mamă dulce că când m-am întâlnit cu Moise am beut mult vin cu el și cu Giță lu Ștârcea, ne-am cam îmbetat toți trei.
            Altele nu mai am de scris, nou nu mai știu nimic.
            Doresc sănătate la neamuri și la vecini de la mine și de la bunul D-zeu. Și vă poftesc sărbători fericite la mulți ani buni și fericiți că și eu le mânc în pace și sănătos aici la sfințit.
            Doresc sănătate la a lu uica George la toți din casă și tot binele de la mine și de la bunul D-zeu.
            Mamă dulce cu Moisă lu Ilă în toată ziua mă întâlnesc șî vorbim la olaltă. George lu Dulan îi la 12 km. Și Jiva lu Totolan îi la 6 km.
            Te rog mamă dulce să îmi scrii că nu s-au întâmplat nimic acasă că mi-s tare năcăjitos pentru casă. Eu mamă o duc tare bine până acuma.
            Altele nu mai am de scris.
            Te salut mamă eu fiul tău Ambrozie cu multă și grea jele.
            D-zeu ne ajute a ne mai întâlni acasă în țivilie ????? eu Ambrozie
            Scrie mamă cum te mai afli cu a lu uica Pera să știu și eu. 






Tânărul Berzovan Ambrozie, în vârstă de 20 de ani,  aflat pe front în Primul Război Mondial (1914-1918), îi scrie scumpei sale mame, aflată acasă, la Chesinț. El încearcă să o liniștească, asigurând-o că totul este bine, și așteaptă vești noi din satul natal.

Numele lui Dumnezeu este invocat în fiecare frază. Se observă din aceasta credința religioasă profundă, specifică  țăranului român , pe care moartea îl pândea acum,  pe front,  practic la fiecare pas. În Primul Război Mondial și-au pierdut viața peste 20 de milioane de oameni, soldați și civili.

Documentul este unul valoros, datorită vechimii sale, fiind una dintre puținele scrisori de acest fel care s-au păstrat, cel puțin la Chesinț, până în zilele noastre. Ne-a fost pusă la dispoziție cu multă amabilitate de domnul Berzovan Mihai-Ambrozie, din Chesinț, nepotul lui Berzovan Ambrozie. De menționat faptul că tinerii chesințeni au luptat în Primul Război Mondial în armata Austro-Ungariei, sub administrația cărui imperiu s-a aflat Chesințul până în anul 1919. Berzovan Ambrozie a avut norocul să se întoarcă viu și sănătos de pe front, și-a revăzut dulcea mamă și pe cei dragi lui de acasă, și-a întemeiat o familie (vezi foto), a avut copii și nepoți. În amintirea  altor  câtorva zeci de chesințeni, care nu s-au mai întors vreodată de acolo, lăsându-și oasele în pământ străin,  s-a ridicat un frumos monument în parcul de lângă biserică.

Un comentariu: