Balta lui Grecu

Balta lui Grecu de la Chesint, un loc minunat, la doi pași de sat, dar năpădit de gunoaie... S-ar impune o acțiune de ecologizare. Ce părere aveți?

Raliul Aradului

Vineri, 13 mai 2016, intre orele 8 si 12 proba de Shakedown  la Chesint, din cadrul Raliului Aradului.

PAȘTILE LA CHESINȚ - IERI ȘI AZI

Paștele reprezintă, pentru lumea creștină, cea mai importantă sărbătoare, un moment de bucurie, optimism și speranță, de  renaștere spirituală.

            Încă din Săptămâna Mare și chiar înainte de Duminica Floriilor, sătenii din Chesinț își văruiau casele, castanii sau teii din fața casei, prunii din grădină, coseau iarba, plantau flori, muruiau pe jos în sobi, pregătindu-se așa cum se cuvine de Învierea lui Iisus. Din Joia Mare, nu se mai băteau clopotele deloc, nici dacă era mort în sat, și se bătea toaca, aproape încontinuu, de către copii și tineri. În trecut, toaca era montată în turnul bisericii, de unde se auzea mai bine în tot satul, până prin anii 50 ai veacului trecut, când un copil a căzut din turn, accidentându-se destul de grav. De atunci, toaca s-a montat între doi castani seculari, care existau, până nu de mult, în curtea bisericii.

În Vinerea Mare, se fărbăleau ouăle, folosindu-se coajă de ceapă, flori de lior și flori de rapiță, se făceau prăjiturile, se coceau colacii în cuptoarele de pită, care existau la fiecare casă.

Învierea era un moment cu totul deosebit. Participa tot satul, de la cei mai mici la cei mai în vârstă. Se înconjura curtea bisericii și parcul de trei ori, iar prezența corului și, mai ales, a fanfarei, a castanilor seculari înfloriți (azi mai există doar trei, dintre care unul, se pare, va fi tăiat, la insistențele sătenilor..) creau o atmosferă cu totul și cu totul deosebită. După înviere, în urmă cu peste 80 de ani se trăgea, în curtea bisericii,  cu trascote, un fel de cutii din fier, de formă tronconică,  cu mai multe orificii, în care se introducea praf de pușcă, acesta se aprindea, iar apoi pocneau, la fel ca petardele din ziua de azi. Slujba de Înviere nu se ținea la ora 12, ca astăzi, ci la ora 4 sau cinci dimineața, până prin anii 70 ai veacului trecut.

            În Duminica Paștilor biserica era arhiplină, iar foarte multă lume rămânea în curtea bisericii, nemaiavând loc în interior. Erau foarte mulți copii, care ciocneau ouă roșii, iar centrul satului era plin de copii, îmbrăcați în straie noi, de la fosta primărie (ulterior sediul CAP-ului) și până la biserică, cei mai mulți nemaiapucând să ajungă în biserică. Copiii strigau, cât îi ținea gura de mare, "cur" , "vârf" sau "întreg", în funcție de starea oului pe care îl țineau în mână,  înfulecând pe loc multe din ouăle câștigate. Se știe, cel care reușea să spargă oul celuilalt, îl câștiga, și nu de multe ori, copiii mai mare reușeau să îi păcălească pe cei mai mici, folosind ouă de lemn, de pirchiță, de tutcă sau ouă făcute cu pec. După terminarea slujbei, oamenii mergeau acasă, unde serveau masa tradițională de Paști, încărcată cu toate bunătățile, după un post lung și aspru, pe care, pe vremuri, chesințenii îl țineau cu sfințenie. Este interesant că, în trecut, prea puțini aveau miel la masa de Paște, mai ales când sărbătoarea cădea mai devreme, la Cheinț mielul tăindu-se, tradițional, la sărbătoarea Rusaliilor. După-masă, în vremuri mai apropiate nouă, bărbații și ficiorii mergeau la terenul de fotbal, unde se făceau mai multe echipe, se jucau mai  multe partide, de genul însurații contra neînsurații, cei cu armata făcută împotriva celor care încă nu au făcut armata, echipa celor care locuiau într-o parte contra celor care locuiau de cealaltă parte a bisericii. Meciurile țineau până la lăsarea întunericului, nu de puține ori existând jucători cu pantofi de lac , sacou și pantaloni de stofă, iar uiaga de răchie și lada de bere îi așteptau pe jucători, în spatele porților, pentru hidratare.

            Cel mai frumos obicei de Paști era lunea, a doua zi a sărbătorii, când tot satul mergea la morminți. Pe la ora nouă dimineața, preotul ieșea în fața bisericii, împreună cu corul, tinerii sau fetele mari care duceau prapurii, și, bineînțles, fanfara, care intona Hristos a înviat, Înviind Hristos, plecând, încolonați, alături de o mare de mulțime, către cimitir,  iar starea sufletească din acele momente, bucuria, optimismul, dragostea de viață, o pot descrie cu adevărat numai cei care au trăit acele clipe minnunate. Din păcate, astăzi fanfara nu mai există, dintre membrii ei mai fiind în viață doar trei persoane, și acestea în vârstă, iar oamenii, din comoditate, preferă să mearga la morminți cu mașinile.. În anii comunismului, într-o perioadă,  alaiul pleca spre cimitir fără preot, care venea, la scurt timp, în urma sa, pentru că astfel de procesiuni erau interzise. Tot din acea vreme, se pleacă la morminți mai târziu, la orele 12-1, pentru a putea ajunge la ceremonie și cei care erau la serviciu. La morminți, fiecare gospodină aducea în țecăr ouă, cârnaț fiert, clisă tăiată criști dată cu piparcă roșie, prăjituri, răchie, vin, colaci, iar oamenii mergeau unii la alții, la neamuri, la vecini, trebuind să închine, obligatoriu, un păhărel de răchie, de pomana morților, la fiecare cruce! În centrul cimitirului erau copiii și tinerii care ciocneau ouă roșii de zor, iar preotul, împreună cu cantorul și unul-două ajutoare (care cărau coșara cu ouă), după slujba care se ținea la crucea din centrul morminților, lângă secularul tei care mai există și în zilele noastre, mergeau să sfințească fiecare mormânt. Nu lipseau țiganii, veniți cu căruțele, în număr mare, de la Lipova, care cerșeau pomană prin cimitir, se împingeau și nu de multe ori călcau peste mormintele îngrijite cu atâta efort în săptămâna de dinaintea Paștilor, dripindu-le și rupând florile (penele). În ciuda locului, atmosfera era una foarte veselă, se revedeau oameni după un an sau mai mulți, depănând amintiri, iar mai târziu, se făceau poze de grup, chesințenii îmbrăcând hainele cele mai noi și mai bune. După ce termina de sfințit mormintele, întreg soborul, cu preot, cor, prapuri, fanfară, se întorcea la biserică, pe la orele 1-2. Pe platoul de lângă biserică, se țineau acum primele jocuri, dansuri populare, ca un preludiu la balul de Paști, care urma în aceeași seară, la căminul cultural.

Bogdan Seculici

(Sursa foto: facebook Satul Chesint via Popovici Ionel)

Document medieval emis de către Capitlul Catedral de Cenad - 1471

La expoziția 280 de ani de la construirea Domului din Timișoara, am găsit acest document:

Este vorba despre o diplomă care dovedește faptul că a existat o biserică catolică la Chesinț în sec. XV: Fundația liturgică a lui Blasius de Keszy din data de 6 mai 1471, cel mai vechi document medieval despre satul Chesinț, aflat în colecția Episcopiei Romano-Catolice Timișoara. Nu există referințe unde a existat această biserică, dar este posibil să fie vorba de biserica fortificată din hotarul satului, toponimul "Grădiște".

Bogdan Seculici

Bilanțul Bisericii la sfârșit de an

În anul 2015, la Biserica Ortodoxă din Chesinț, au fost oficiate 25 de înmormântări, 17 botezuri si 6 cununii.

Semnal de alarmă!!!

"Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ține seama de legile ei"

Grigore Antipa

Sfințirea remizei de pompieri Chesinț

Duminică, 06. Septembrie 2015, a avut loc sfințirea recent renovatei remize de pompieri din satul nostru.

Acțiuni umanitare in Chesinț

„Satul Chesinț” apreciază în mod deosebit și sprijină admirabilele acțiuni umanitare pe care le întreprinde Parohia Ortodoxă Chesinț, prin părintele paroh Florin Ardeuan. Este vorba de ajutorarea micuțului Patrik, un copil din Chesinț care are nevoie urgentă de o costisitoare intervenție medicală în străinătate, precum și de acțiunea de a aduce o fărâmă de bucurie în sufletele acelor consăteni aflați în nevoi, prin ajutor material, cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paști. Pentru că ajutorarea semenilor aflați, momentan, în suferință ar trebui să ne preocupe pe toți, ca oameni în primul rând, „Satul Chesinț” a donat sume de bani în folosul ambelor acțiuni umanitare. Cei care doresc să ajute, pot accesa pagind de facebook „Parohia Ortodoxă Chesinț”, la linkul https://www.facebook.com/parohiaortodoxa.chesint?fref=ts, pentru a lua legătura cu părintele Florin Ardeuan, sau să distribuie acest mesaj! Vă mulțumim pentru înțelegere!

Bilanț la sfârșit de an

Ca în fiecare an, biserica ne oferă date demografice despre satul nostru.
În acest an au fost îngropate 21 de persoane, nu toți locuind în Chesinț.
La polul opus, au avut loc 5 botezuri, 2 dintre nou-născuți au fost băieți și 3 fete.
Așadar, din nou, rata mortalității este mai mare.
Tot la noi în sat, în anul 2014, a avut loc o singură cununie.

Prima ninsoare din anul 2014 - 28 decembrie

Alegeri prezidentiale 2014 - turul 2

• In satul Chesint au votat 588 dintre cei 976 de cetateni cu drept de vot.
• Prezenta la vot in turul 2 a fost de 60,25%.
• 429 dintre alegatori au pus stampila pe Klaus Iohannis, iar contracandidatul sau, Victor Ponta, a obtinut 159 de voturi.

 

 

Multumim domnului Milosav Adrian pentru informatii!

Alegeri prezidențiale 2014 - turul 1

În satul nostru sunt înregistrați 976 de cetățeni cu drept de vot.
Din acest total, s-au prezentat la urne, duminică 2 noiembrie, 484.

Iată cum au votat aceștia:
303 - Klaus Iohannis - 62.6%
111 - Victor Ponta - 22.93%
19 - Elena Udrea - 3.92%
15 - Dan Diaconescu - 3.09%
12 - Corneliu Vadim Tudor - 2.47%
9 - Călin Popescu Tăriceanu - 1.85 %
2 - Kelemen Hunor - 0.41%
13 - Alți candidați - 2.68%

În turul al doilea vom avea de ales între Klaus Iohannis și Victor Ponta. Scrutinul va avea loc duminică, 16 noiembrie.

Multumim domnilor Tomi Casian si Milosav Adrian pentru informatii!

Barză salvată la Chesinț

Din cele mai vechi timpuri, barza albă a fost o pasăre foarte iubită de oameni. În zilele noastre, aceasta cuibărește exclusiv în cadrul așezărilor omenești, fiind ocrotită de săteni, enirea și plecarea berzelor reprezentând repere în viața comunităților. 

Din viața pompierilor din Chesinț

În viața oricărei comunități, prevenirea și stingerea incendiilor, constituie un element de maximă importanță, de care depinde siguranța membrilor ei.

În trecut, când casele și anexele gospodărești erau construite din lemn și acoperite cu paie, incendiile erau frecvente, iar stingerea lor se făcea dezorganizat, de către săteni, motiv pentru care pagubele erau foarte mari, nu de puține ori existând și pierderi de vieți omenești.

Extras din registrul starii civile pentru casatoriti pe anul 1933

 

Sursa foto: Popovic Ionel

Numerele de telefon din perioada primei centrale telefonice

Raliul Aradului 2014 - Shakedown la Chesint (FOTO/VIDEO)

FOTO : http://arq.ro/raliul-aradului-azi-la-chesin-Foto

 

 

 

VIDEO: Rally Magazin TV

 

Fântânile Chesințului

Apa, la fel ca aerul, este indispensabilă vieții pe pământ. Într-o perioadă în care omenirea se confruntă tot mai acut cu lipsa apei potabile, vă propunem un articol despre felul în care oamenii își procurau și își procură apa de băut, în satul Chesinț. Fără a avea pretenția unei tratări exhaustive, acest articol, început la Crăciunul lui 2013 și finalizat abia la Paștele anului 2014, se vrea o scurtă incursiune în viața, aflată la asfințit, a fântânilor de lemn din satul Chesinț. Poate că, într-o bună zi, îi va fi de folos cuiva, care va dori să scrie un articol științific pe această temă...
 

3 ani

La aniversarea a 3 ani a blogului, promitem o noua postare tematică surpriză.

Vă mulțumim că ne urmăriți!

Anunț

În fiecare an, în Biserică se anunță câte persoane au decedat, câți copii s-au născut și câte cununii s-au oficiat. În anul 2013, Biserica din Chesinț a oficiat 2 cununii, 10 copii s-au născut iar 15 persoane au plecat dintre noi. Din păcate, ca aproape în fiecare an din ultima perioadă, rata mortalității este mai mare decât cea a natalității.

Foto: Gabriel Nistor